Mica Unire pentru România Mare

Istoria de vremuri înveşmântată
Şi-n lacrimile năzuinţei scăldată,
Aduce glorie, de-a nu fi uitată,
Când Mica Unire e aniversată.

Vorbitori de-o limbă să fie un popor
Şi două principate sub un domnitor,
Alexandru Ioan Cuza, unificator,
A proclamat Unirea sub steag tricolor.

În Capitala Moldavă, bucium sună,
Din Principate, compatrioţi adună,
În hora-nfrăţirii dau mână cu mână,
Uniţi de-a fi în neam şi limba română.

Spre culmi semeţe se-nalţă Tricolorul,
Ca să-l cinstească Măria Sa, Poporul.
Prin veacuri, ţării să-i cultive ogorul,
Români pe el să-şi clădească viitorul.

În graiul străbun, pe oda bucuriei
Răsună glasuri cu Imnul României.
Protipendadă intră-n hora frăţiei
Şi evenimentu-n cartea istoriei.

Că nu-i sentiment mai înălţător şi sfânt,
Cum e înfrăţirea pe românesc pământ,
În horă mă prind şi pun gândul în cuvânt,
Cinstire să aduc din condei lăcrimând.

Maria FILIPOIU / UZPR

poezie de Maria Filipoiu
Adăugat de maria.filipoiu
Votează! | Copiază!