In veacul meu
Am și trecut de-o eră, mi se pare,
Căci nu mai sunt boieri peste ogoare,
Ori peste aur domni, iar ca cetăți
Pentru săraci nu-s doar pustietăți.
Cu tulnice și cu cimpoaie n-am
Cântat pe la ospețe-n bairam.
Lăsai pe alții-n vesele petreceri,
Pe când trudeau din greu ciocane, seceri.
Azi poate sunt în steagul purpuriu
Un punct ca altele la fel de viu,
Ori poate-un val sărind ca-ntr-un asalt
În mari turbine din hidrocentrale,
Cu zgomot frânt, de lanțuri și de zale,
Și spumegînd sălbatic din înalt.
poezie celebră de Mihai Beniuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înălțime
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre sărăcie
- poezii despre prezent
- poezii despre muzică
- poezii despre drapel
- poezii despre aur
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.