Se merge
se merge pe sârmă
se fac spirale
se umflă baloane
imensitatea devine cețoasă
modelele desenate au găuri
nu mai există liniște
e o nebunie
nu se mai poate iubi în alb
te vreau lângă mine
în dizgrația minutelor oarbe
al luciului astupând orizontul
ale golurilor dintre cuvinte
în trecerea din albastru-n oranj
cu mâini care se ating
ochi care se văd
și aer fără măști
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre nebunie
- poezii despre măști
- poezii despre mâini
- poezii despre minute
- poezii despre iubire
- poezii despre existență
- poezii despre devenire
- poezii despre desen
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.