Spitalul
era în obscuritate și mizerie
decuplat de la energia electrică
verde sau obișnuită
după ce șobolanii au decis
să roadă cablurile electrice
mulți s-au sacrificat
dar au reușit să arunce
spitalul în întuneric
câțiva chirurgi operau
la lumina lanternei tăiau
ce credeau că nu folosește
pacientului muribund
unii se îmbătau grosolan
înainte de a împinge ușa
ce clămpănea și intrau
în sala de operații
plină de șobolani cenușii
gândaci negri cu capul roșu
îmbuibați cu sânge și puroaie
ziua nu aveai nevoie de curent
era un spital al fricii
care bântuie omul obișnuit
mistuia tot ce este viu
este pierdut cine intră acolo
medicii sar pe geam
în tentativa lor de a se salva
schizofrenia pune stăpânire pe ei
imediat după ce au fost transferați
asistentele medicale rămân gravide
toate nasc fete frumoase
cu ochii aurii și părul gri
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre medicină
- poezii despre lumină
- poezii despre electricitate
- poezii despre întuneric
- poezii despre verde
- poezii despre sânge
- poezii despre sacrificiu
- poezii despre roșu
- poezii despre păr cărunt
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.