Mânuia

penelul pix cu tragere de inimă
poetul pictor nebun cât trebuie
pentru un artist să fie sărat interesant
trăgea tuşe pe sâni şi coapse
dezvelite de inhibiţii prosteşti
arunca o mână de cuvinte
pe foaia smotocită de maşinăriile
fabricii de celuloză
sorbea însetată ideile care se legau
în versuri sau poezii cretine
despre un univers colorat sumbru
de o minte plecată după femei
nude visate de mic copil
le strângea de atunci în braţe
în imaginaţia bărbatului
ce ofta la fiecare surâs misterios
desena cu îndârjire ce visa
scria poezia mofturoasă
pentru femeia astenică iubită excesiv
iubea un colţ de coapsă
arătat de o colegă miloasă
perturbându-l câteva săptămâni
picta femei cu sâni ciudaţi
nu prea mari nu
prea mici potriviţi
gleznele fine erau prinse
în mintea lui între genunchi
şi şolduri rotunjite cu ajutorul cuvintelor
alese cu grijă deosebită

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!