Așteptare
A rămas o bătrânică,
Necăjită, fără carte,
În sătucul de pe coastă,
Căci copiii sunt departe.
Au ajuns oameni de vază,
La oraș trăiesc regește,
Biata mamă este mândră,
Zi de zi îi pomenește.
Și se roagă pentru dânșii
La biserica din vale,
Domnul să îi lumineze,
Să îi țină drepți pe cale.
Dar n-au mai venit pe-acasă,
Cam de multișor, bag seama
Și plâng ochii ei întruna
Și ce singură e mama!
Zi de zi privește poarta
Ca pe o icoană rară
Cu nădejde vie-n suflet
Poate vreunul o s-apară.
Apoi, seara, fără vlagă,
Se retrage la culcare,
Timpul trece, ea așteaptă,
Să-i mai vadă până moare.
poezie de Octavian Cocoș (15 iunie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre mamă
- poezii despre văi
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre seară
- poezii despre religie
- poezii despre plâns
- poezii despre oraș
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.