Mănânc pământ
să nu fiu zburător obișnuit
fiindcă trebuie să mă țin
departe de carnea de porc
în spatele ochilor închiși
îl fărâmițez mărunt
beau bere din fund de iad
zilnic scurm în mine
să scot ultimul strop
de nemurire
groparii vin cu alt pământ
viermii ies ca niște negi
le pun plasturi
scot și ultimul os
îl donez unui muzeu
mă aplec asupra unui suflet
subiect de roman și bârfă
mă hrănesc cu lut nears
vreau să mă-mbăt cu noroi
clopotarul e antrenor personal
se ascunde-n mila mea
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Vasile Culidiuc. [Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre viermi
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre religie
- poezii despre porci
- poezii despre ochi
- poezii despre mâncare
- poezii despre muzee
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.