Imagini în oglindă

"Acum treizeci de ani, parcă a fost ieri..."
spune Balázs, plesnind o muscă.
Stăm la un pahar sub bolta de viţă de vie
şi urmărim arcurile făcute de mingea de fotbal între fiii lui.

"Verifică şi-n partea aia," strigă sergentul,
"repede şi bine. Ia doi oameni cu tine."
(La şaptesprezece ani erau emoţionaţi c-o armă-n mână.)
O clădire numai pentru birouri cum erau multe altele
în partea de jos a acelei străzi pustii;
păstrează-n faţă o distanţă de siguranţă de cinci metri,
verifică încăperile de-a lungul coridorului
şi-i dirijează pe ceilalţi doi băieţi.
Ajung la etajul al treilea,
respirând din ce în ce mai uşuraţi.

Sunt aici, în Sala Consiliului,
goală acum, exceptând scaunele răsturnate
lângă fereastra din capăt
(corpuri zăcând de trei zile în poziţii necuviincioase,
picioare înţepenite-n aer);
uscate pe podea – pete de sânge;
şi strecurat prin geamurile sparte
dialogul unui schimb încrucişat de focuri.

Chiar în faţa lui – o altă uşă.
Realizează faptul cu o secundă înainte
ca aceasta să se deschidă brusc şi omologul său –
nesuferita uniformă celor de la ÁVH, verde –
să ridice arma, timpul se opreşte.
Ei îngheaţă. Cineva în spate...
secundele curg;
între ochii lor un firav fir de viaţă se-încăpăţânează
să reziste-n oglinda de aer.

‘Döntetlen barátom azt hiszem':
Remiză, prietene.
Amândoi coboară armele
şi încetişor, cu ochii-n ochii celuilalt, fac un pas în spate.
Uşile se închid simultan, ca două mâini pe o carte de rugăciuni.
"Senki sincs ott," spune fiecare oamenilor lui:
Nu-i nimeni acolo.

"În Ungaria obişnuiam să spunem
Néha a második alkalom jön először –
uneori şansa a doua ajunge prima."
Balázs e tăcut, la ani şi ani depărtare.
Ziua e imaterială, parcă-ar pluti
în arşiţa uscată, cu miros de benzină.

Doar zgomotul produs de lovirea unei mingi de fotbal,
continuu ca bătaia unei inimi enorme,
domină timpul şi spaţiul.

Se ridică şi aruncă o înjurătură:
"Az anyád, lăsaţi napii în pace, rossz gyerekek,"
apoi, mai umple câte o halbă;
suflăm spuma în aer.

*** Poezia se refera evident la revolta din Ungaria din anul 1956 imp[otriva ocupantului sovietic.
ÁVH (Autoritatea de protecţie al statului), a fost poliţia secretă a Ungariei în perioada 1945-1956, funcţionând sub directa coordonare a URSS-ului.

poezie de Jan Owen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!