Sonetul 119
Ah, poțiuni din lacrimi de Sirene
Făcute-n alambicul diavolesc
Mi-au dat nădejdi și frici cotidiene
Și m-au făcut să pierd, nu să primesc!
Și inima ce gafe nedorite
A săvârșit crezând că s-a sfințit!
Cum îmi ieșiră ochii din orbite
Când febra nebuniei m-a lovit!
O, răul e benefic! Va să zică
Ce este bun el face și mai bun;
Și dragostea căzută o ridică
Atât de mult cât nici nu pot să spun.
La ce-am avut, eu mă întorc spășit,
Prin rău am scos de trei ori ce-am plătit.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre plată
- citate de William Shakespeare despre plată
- poezii despre ochi
- citate de William Shakespeare despre ochi
- poezii despre nebunie
- citate de William Shakespeare despre nebunie
- poezii despre iubire
- citate de William Shakespeare despre iubire
- poezii despre inimă
- citate de William Shakespeare despre inimă
- poezii despre frică
- citate de William Shakespeare despre frică
- poezii despre draci
- citate de William Shakespeare despre draci
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.