Sonetul 107
Nici teama mea, nici sufletul profetic
Al lumii ce prin vremuri a privit
Nu știu precis, ce spun e ipotetic,
Că dragul meu va fi cândva zdrobit.
Luna a învins eclipsele funeste
Triștii profeți se-amuză de ce-au spus;
Ce e nesigur, cert crede că este,
Măslinul pace veșnică a adus.
Cu-aceste picături de timp balsamic
Iubitu-i viu, Moartea se dă din drum,
Și voi trăi în versul meu zadarnic
Când triburi mute se vor face scrum.
Iar monumentul tău va dăinui
Când despoți și blazoane vor pieri.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre suflet
- poezii despre poezie
- poezii despre pace
- poezii despre măslini
- poezii despre monumente
- poezii despre moarte
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.