Stufatul tradiţional de miel

E-o mâncare românească,
Cu origine grecească;
Un stufat, spun isihaşti,
E specific pentru Paşti.

După al măicuţei sfat,
O mâncare de stufat
Se găteşte la cuptor,
La un foc domol, uşor,

Din cărniţă de mieluţ
Sau din cea de berbecuţ,
Verde usturoi tocat,
Ceapă verde (deodat'),

Bulion, piper, verdeaţă,
Din grădină sau din piaţă.
Carnea-ntâi se rumeneşte
La tigaie, ţărăneşte;

Se căleşte usturoiul,
Ceapa (nu contează soiul),
Stingi cu un pahar de vin,
Alb şi sec, uşor şi fin,

De exemplu Sauvignon,
Pui piper şi bulion,
Sare şi le fierbi un pic,
Trei minute, la tipic.

Apoi, fără de zăbavă,
Pui cărniţa într-o tavă,
Sosul cald şi cu mărarul,
Cum ne-nvaţă bucătarul,

Şi bagi tava la cuptor,
La foc mic, la foc uşor.
După treizeci de minute,
Este gata, nu mai iute.

M-a-nvăţat a mea măicuţă,
Că-i bun cú mămăliguţă.
Recunosc că un regat
Eu aş da pentr-un stufat!

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (1 mai 2016)
Adăugat de George Budoi
Votează! | Copiază!