Tristețe de poet
Sărman poet, ce s-a întâmplat cu tine,
De ce te străduiești mereu să scrii,
Atâta timp cât știi și tu prea bine
Că nu te îmbogățești din poezii?
De ce să stai cu fruntea aplecată
Și să faci versuri multe, fel de fel,
Când viața este neînduplecată
Și nu-ți va răsplăti tăcutul zel?
Mai bine du-te cântă și dansează,
Mănâncă, bea, călătorește mult,
Căci versurile tale nu contează,
Ci doar al vieții trecător tumult.
A ascultat poetul cu uimire,
Tristețea îndată-n suflet i-a pătruns,
Înțelegând perfect, dintr-o privire,
Că n-ar avea cui să îi dea răspuns.
poezie de Octavian Cocoș (7 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
- poezii despre răsplată
- poezii despre perfecțiune
- poezii despre mâncare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.