Profesoara

Cu toţii am avut o profesoară
(La care am visat în mii de nopţi)
Cu mersul legănat, aşa-ntr-o doară
Cu trup de zână bună, sânii copţi...

Păşea pe coridor, ca o felină
Cu coapsele frumoase de statuie
Un Sculptor aş fi vrut să fiu, s-o chem, să vină
S-o răstignesc într-un muzeu... să-mi fie...

Avea un chip frumos şi feciorelnic
În contradicţie cu sânii mari
Cu sfârcurile libere vremelnic
Ce înţepau vreo bluză, leneş, tari...

Priveam cu un nesaţ la gura-i mică
Cum mângâia cuvintele predate
Nu-nţelegeam o iotă, n-aveam frică
De corigenţe... eram daţi pe spate...

...........

Îmi amintesc cum o visam, erotic
Cum împletit cu ea o desfătam
Şi-apoi, într-un orgasm, plângând nevrotic
Prin lacrimi îmi spunea: mai vreau... mai am...

poezie de Petrică Conceatu (17 mai 2018)
Adăugat de Petrică Conceatu
Votează! | Copiază!