Peștele
Locuind în adâncul oglinzii
marea deschide tăcut evantai,
pe trupuri de clipe se prind livizii
precum scoicile în care azi te tai.
Peștele are o singură coadă
și bate cu ea un cer trecut,
liniștea nopții trebuie să cadă
pe insula ce n-a-nceput.
poezie de George Cătălin Cudalbu (21 aprilie 2020)
Adăugat de George Cătălin Cudalbu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tăcere, poezii despre trecut, poezii despre prezent, poezii despre pești, poezii despre noapte sau poezii despre insule
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.