Credendo vides

cu un piron furat din praful Golgotei
în aripă ni se bate ordonanţă în pietrele cerului
sub nici o formă şi speţă
să nu ne zidim trupul

precum Socrate
noi tocăm între dinţi seminţele zborului
scuipând sudalme cu pumnii strânşi izbim o pleoapă de plumb
într-o horă de şchiopi ne prinde destinul şi nu ne dă drumul
dacă voluntari în morga luminii cu piepturi deschise
bisturiului nu-i vom săruta tăişul

nu vom putea renega fără tribut sângeros această noapte
atât de greu aşezată pe umerii tuturor

o armată de îngeri s-ar putea Rubiconul decimaţi
să ne treacă
între oase şi carne
sufletul va bătea pene de aştri
cu mirare ne vom spăla pe faţă cu aproapele nostru
fără spaime şi rubine de ură încastrate
în falsa coroană
şi sceptru
conştienţi că doar în palma goală nici un virus nu va avea putere
cu fire de-abis să ne coasă

ce spumă acidulată înroşeşte buza lipită de cupa Graalului
şi ce sete profetică nu lasă geana să cadă
până când
mântuiţi prin iertare
din stigmate ne vom prelinge smeriţi

paşaport înnoit
unor vremuri şi zaruri mai bune

poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!