S.O.S. Dreptatea!

Cum totul în lume-i făcut de faţadă,
Mereu truditoru-i flămând şi-asuprit,
Cel leneş e scos, negreşit, la paradă
Şi-acceptă onoruri în stil nesimţit.

Se-ascund adevăruri, se-nalţă statui,
Se calcă-n picioare principii de veacuri,
Să-i dăm şi la leneş ce nu e al lui,
Minciuna să umble-n faimoasele-i fracuri.

Să fie soldaţii-n tranşee băgaţi,
Să cadă, de-a pururi grenadele toate,
În razele gloriei fi-vor uitaţi,
Că-n faţă pe alţii, desigur, vor scoate!

Dreptate în lume n-a fost, şi nu este,
O silă cumplită îi prinde pe cei
Ce ştiu că, deasupra, acolo pe creste
Urcaţi sunt netrebnici, măgari şi mişei.

Când unii muncesc, nu cu ziua, cu anii
Făcând sănătăţii destule rapoarte,
Se bucură hoţii, să numere banii,
Gustând din plăcerile vieţii deşarte.

E lesne să urce ierarhic pe scară
Acei odihniţi şi să creadă că ei
Sunt, totuşi, embleme din specia rară,
Când vremea-i îmbracă-n slugarnici căţei.

Dreptate în lume n-a fost niciodată,
Cinstiţii plătesc şi paharul de apă,
Iar trântorii noştri cu schema brodată
Înşiră capcane şi veşnic îi sapă.

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!