Lumini ucise
Am râs... si asta-i terapie
Intr-un tunel unde nu știe
Chiar nimeni, unde-i suspendată
O luminiță, mic brodată
Cu raze vii imaginare,
Speranța zilei următoare
Răsaduri de viață nouă
Si râdem, nu vedem că plouă.
Deasupra noastră a tuturor
Destinul e năucitor....
Un malaxor in care vise
Ascund luminile ucise.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre râs
- poezii despre lumină
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre ploaie
- poezii despre imaginație
- poezii despre altă viață
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.