Iertat ți-o fi păcatul
Când soarele apune peste munți,
O pâclă rece-acoperă tot satul,
Îngheață râul și-ngheață copacul
Ce pregătea preludiul noastrei nunți,
Să ne-ncunune frunțile, cărunți,
-Doar ți-s regină, iar tu împăratul-
Când soarele apune peste munți
Și pâcla rece-acoperă tot satul!
Lumina lămpii, nopții făcând punți
Ne-o-mpodobi cu flori din geamuri, patul,
Ispită-ți sunt, iertat ți-o fi păcatul,
De mă săruți și trupul îmi frămânți
Când soarele apune peste munți!
poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre sărut
- poezii despre sat
- poezii despre râuri
- poezii despre păr cărunt
- poezii despre nuntă
- poezii despre noapte
- poezii despre munți
- poezii despre monarhie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.