Lăcrimează cine râde - (paradoxuri)
Lăcrimează cine râde și mai naște un surâs
Întunericu-i mai tainic, de-i lumina tot mai sus
Peste lume ninge toamnă, dacă primăveri mai vin
Eu îți sunt prieten mâine, chiar de azi îți sunt străin...
Mai cerșesc un loc în Raiul cel râvnit de amândoi
Doar dac-am întins o mână și prin Iadul cu noroi;
Și sunt cel mai mare înger, te păzesc de cele rele
Eu, de-am adunat tăciunii, diavolul căderii mele...
Sunt iubitul ce-ți recită din poeme de demult
Eu, ce nu știam cum cântă muza; doar știam s-ascult.
Și-ți adun din universuri flori de colț pe lună plină
Eu, care călcam pe frunze și-aveam inima haină...
Tu-mi aduci în noaptea nunții toana nesfârșitei rugi
Să-ți mai dau răgaz o clipă, nu știu ce să mai îndrugi;
Dar îți spun că, dintre stele ce-au adus mărturisiri
Numai una dintre ele are-n colțuri trandafiri...
Niciun spin ce-a stors din viață picătură de pelin
Nu a înțepat când seva ce-i curgea n-avea venin;
Răul-rău va fi ma aprig și mai greu de îndurat
Doar atunci când dinspre bine bate vânt nevinovat...
Și nu-i ziuă fără noapte și nu-i dulce făr-amar
Și de sunt acum frumoasă, unii-mi spun că n-am habar
Că nu pot să fiu cum sunt, cu atâtea vise-n zbor
Dacă n-am căzut destul, dacă visul nu-mi omor...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre râs
- poezii despre religie
- poezii despre noapte
- poezii despre lumină
- poezii despre îngeri
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre viitor
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.