Simfonia culorilor

mă trezesc în zori când cântă cocoşii
cerul violet este plin de vrajă
îmi mângâie chipul luminile roşii
acoperă munţii care stau de strajă.

arborii îmbracă încă salopeta verde
trudesc să fie aer proaspăt pe pământ
ceaţa cicălitoare peste văi se pierde
norii albi se împrăştie-n vânt.

trandafirii roz mai zâmbesc în grădină
parcă îmi fac semne că le este sete
crizanteme albe cântă în surdină
romanţa toamnei scrisă în versete.

savurez cafeaua în armonia florilor
şi trec în agendă simfonia culorilor.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!