Mă tot întreb
Nu încerca să trișezi, fiecare stă la rând
orice grabă nu este justificată,
m-am obișnuit demult să respect pe ceilalți,
nimeni nu observă,
dar firescul ne face mulțumiți.
La fel ca mine mulți trăiesc normalul,
fiecare închis în sufletul său,
prețul nu este mare.
Nu cad în ispita timpului care îi întârzie
spre ceea ce vor să realizeze,
s-ar impune o trecere prin aerul copt
în tărâmul înrobit de frumos.
Mă tot întreb,
când mulți asemenea nu mai sunt
cine se va cinsti cu bunul simț?
Dar demult se umblă cu șiretlicuri
ce dărâmă zilnic zidul cinstei.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Nicolae Vălăreanu Sârbu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi poezii despre timp, poezii despre viață, poezii despre suflet, poezii despre respect, poezii despre mulțumire, poezii despre frumusețe sau poezii despre aer
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.