Dependent de egoism
Iubește-mă, suflet cald,
Atinge-mi interiorul,
Trezește în mine dorul...
Nu mă lăsa să mă scald
În ură și în minciună.
Trezește în mine dorul
De iubire și speranță.
Adu-mă din nou la viață,
Umple iar în mine golul,
Nu mă lăsa să mă pierd.
Oare, nu mă simți cum fierb,
În orbire și-n regrete?
Iubește-mă, iar, cu sete,
Lasă-mă să te absorb
Să redevin iarăși eu!
Dă-mi înapoi ce-i al meu,
Ceea ce-mi curge prin vene.
Chit că... nu mi se cuvine,
Dar știi bine cum sunt eu:
Dependent de-a ta iubire.
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (27 iunie 2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre suflet, poezii despre minciună, poezii despre iubire, poezii despre dor sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.