Te iubesc! Auzi?
Nu pleci nicăieri! Te iubesc!
Ba da, plec.
Ajunse lângă ea, înalt
și dominator, iar ea se în
treba dacă se folosea deli
berat de statură
ca să o intimideze.
Nu pleci nicăieri! Te iubesc!
M-ai auzit?
Își rezemă capul de tocul ușii, se uita
la bărbatul care avusese
nesăbuința să se îndrăgostească de ea.
Trebuie să plec,
să mă reinventez...
Nu o să pleci nicăieri! Ne căsătorim!
Inima ei, ah, intima ei,
începu să bubuie ne
bunește.
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Vasile Culidiuc. [Vezi poezii despre iubire, poezii despre înălțime, poezii despre încălțăminte, poezii despre inimă, poezii despre căsătorie, poezii despre bărbați sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.