Cu gândul la Arghezi

pe cerul bucuriei lumini strălucesc
sentimente ţâşnesc ca o arteziană
balade şi doine în trubaduri sporesc
îmi amintesc de noaptea argheziană.

cuvintele zboară prin vast univers
ochii minţii se umplu de rouă
ploi nasc curcubeie la faptul divers
beznele se sparg în şapte în nouă.

de mult măritată cu un bărbat de foc
toate grijile mi le arde în piept
plămadă a iubirii îmi poartă noroc
şi timpul actual e unul înţelept.

poemele din mine ca nucile se coc
fărâme de victorii de la stele aştept.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!