Când setea de a ști e cale de sfințire
Cuvinte se-nfiripă din litere culcate
Pe file-nvechite de timp și de citit
Ce scump e adevărul cel ferecat în carte
Ce sfinte sunt iubirea și dorul cel dospit.
Și iată: toate-acestea, cuvinte-nfiripate,
Să-ți fie ție-apoi, liman de nemurire!
Ce cristalin și rece e izvorul, frate,
Când setea de a ști e cale de sfințire!
Și degetele fine ce-au rost de-a răsfoi
O carte, și-ncă o carte, și-apoi și alte mii
Îți vor atinge fruntea și buzele, tu știi?
Să se înfrupte iar, ca din șerbet copii?
Tu lasă-te purtat de-a firului poveste,
Dar mintea ta să soarbă cuvintele-aurii!
Din cărți s-alegi doar roluri de crai și de crăiese
Și-ale tale-averi vor fi zeci, sute, mii!
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cărți
- poezii despre timp
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre iubire
- poezii despre dor
- poezii despre degete
- poezii despre cuvinte
- poezii despre adevăr
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.