Greierele gospodar

Lui rapsodul, povestitul
Şi vestitul nostru greiere,
Nu-i mai place cântecul,
S-a gândit să... treiere!

Şi într-o zi pe la chindie,
Strânse gaşca greierească,
Şi apelând la măiestrie,
Îi şi puse să muncească,

Pe toţi greierii din vale,
Într-o grabă fără margini,
Nu-i scapă nimic în cale,
Îi chemă, le dădu sarcini.

Şi-adunară cât un munte,
Ca să-l pună în cămară,
Bob şi grăunte cu grăunte,
Ditai lanul de secară!

Auziră gălăgie, surioarele furnici,
Şi vin toate, dau năvală alarmate,
Înarmate până-n dinţi
Cu lopeţi, cazmale, sape,

Să îşi apere moşia
De greieraşii calici,
Şi tradiţia şi glia;
-Ia mai plecaţi voi de aici!

Să vedem acum ce face
Gospodarul, dacă iese tărăboi,
Chiar dacă el poate vrea pace,
Ia să vezi ce mai război!

Ce război, revendicare,
Nu se bagă în vorbire!
Doar fuga îi dă scăpare,
Fără pic de zăbovire!

Şi-n concluzie, acum,
Se pare că el nu poate,
Nici aşa, şi nici oricum,
Să schimbe povestea, frate!

poezie pentru copii de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!