Fascinaţia adolescenţei

Nu ştiu cât de tare te-am plăcut,
dar ochii tăi aveau un soi de hipnotiză -
- Hai să plonjăm în adolescenţă, mă îndemnau,
Copilăria ne-a rămas prea mică,
pe celălalt mal ne aşteaptă viaţa
cu toate comorile sale!!!

Am închis ochii şi am plonjat
alături de tine,
în primul an de liceu,
acolo în banca a doua
printre ecuaţii chimice şi logaritmi.

Nici azi nu ştiu cât de tare te-am plăcut,
ştiu doar că acei ochi
străluceau ca boabele de rouă
aprinzând în mine roiuri de lumini...
Alături de tine mă simţeam transpus
pe muchia unui munte,
acolo unde aerul este întotdeauna rarefiat;

Ochii tăi făceau să dispară spinii
de pe manualul de geometrie analitică
şi acreala profesoarei de latină
şi toată încordrea dureroasă
din perioada tezelor...

Nici n-am observat când a trecut adolescenţa,
ochii tăi aveau dreptate:
pe celălalt mal ne-a întâmpinat viaţa
cu promisele sale comori
de care amândoi eram flămânzi.

Nu ştiu cât de tare te-am plăcut,
dar hipnoza ochilor tăi mari
mă face să mai văd şi azi
doi copii ce se aruncă în valurile vieţii
fascinaţi de tot ce li se-ntâmplă.

poezie de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!