Selfie
o suire pe caldarâmul lunii,
un spectacol căzut din galaxie,
o neîmplinire pe o amăgire vie,
o inserție în celule verzi desenate.
îngerii silabisesc tabloul,
tu îl rătăcești în al cincilea simț,
clipele se sfârșesc într-un vârf de timp
când ușa nu e deschisă între cei doi.
lansarea e o răstignire
pe ziua ce dârdâie uneori de sărăcie
în lucruri banale, deseori în hormoni
și doar o pasăre uimită te privește de sus.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre îngeri, poezii despre verde, poezii despre sărăcie, poezii despre păsări sau poezii despre desen
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.