În umbra păsării
Numai tu
îmi poți vedea brațele
ca pe niște crengi
cățărate pe cel mai înalt zid;
noaptea
înfulecă vise
de față cu mine,
aruncând stele
orbilor;
numai tu
îmi înveți trupul
să ia forma păsării
în timp ce ne iubim...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înălțime
- poezii despre învățătură
- poezii despre visare
- poezii despre timp
- poezii despre superlative
- poezii despre stele
- poezii despre păsări
- poezii despre noapte
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.