Dor de Eminescu
Prin inel iubirea trece,
Izvoraș cu apă rece,
Iară luna în fereastră-mi
Pune floarea ta albastră!
Tu zâmbești tăcută zână,
Îmbrăcată în lumină
Și, când noaptea nu se uită,
Tu pe gură mă sărută--
Să m-atingi cu praf de stele,
Alinându-mi dor și jele--
Căci străfundul lumii bate
Clopot de singurătate.
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre singurătate
- poezii despre noapte
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre gură
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.