George Moore

Vorbind despre ‘aspiraţii',
Din împletiturile creionului, mai depresive decât întunericul
însuşi,
Ne prezinţi oare încă o formă imperturbabilă
De bufonerie franţuzească
Sau e vorba doar de auto-persiflare?
Stastiseala de zi cu zi
Ţi-a împrumutat o invizibilă, fierbinte mască de anemie –
Asta în vreme ce-ţi umpleai "micul pahar" de la
decantor
cu un lichid transparent-plumburiu pentru a momi "zilierul peregrin" –
Apoi, în glumă cumva,
Ai evadat cu ea? Înlocuitorul sufletului tău,
Spiritul al unor povestiri bune, te flatează, convins că
Relatând pe scurt
Un incident atent selectat ai cunoscut o altă frumuseţe decât cea
din cociabe, spre
Care să-ţi concentrezi admiraţia.

Până una alta, în ceea ce priveşte viitorul,
"Nimeni să nu spună, la fel ca filozoful rus,
‘Cum vine asta, ca cineva să ştie ceea ce altul nu ştie?' "
Până una alta, în ceea ce priveşte prezentul,

Dacă o acţiune venind din exterioar este anihilată,
Iar rima este demodată,
Revin la tine,
Habacuc, îndemnată de nişte circumstanţe recente
Şi de dizertaţia lui XY, care vorbea despre versuri fără
rimă.
Acel om a spus – cred că-i repet
Cuvintele întocmai:
" Poezia evreiască este
Proză cu un nivel de conştiinţă foarte ridicat. ‘ Extazul
oferă
Conjunctura, iar promptitudinea determină forma.' ".

poezie de Marianne Moore, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!