Las cu limbă de viaţă să petreceţi la arderea trupului meu otrăvit

nu-mi doresc loc de veci pe un tărâm limitat
nu vreau cruce nici piatră funerară
la ce bun să însemn locul în care putrezesc cu un monument
oricât de vesel ar suna vreau să dau ţeapă viermilor
şi celor de la fisc desigur
nu-mi place să plătesc taxe direct proprţionale cu infinitul
chiar dacă nimeni nu ştie cum să colecteze asemenea dări
se va găsi cineva să limiteze prin lege şi nesfârşitul
cum altfel ar învia alba ca zăpada când apare prinţul
în ciuda tuturor maşterelor şi în nefericirea piticilor
se vor sparge toate oglinzile care ar putea să devină fermecate
chiar şi mioarele năzdrăvane ar învăţa să tacă
a iarbă verde prin pustiu
...........................................
toţi copiii ar fi trecuţi prin sabie
doar să nu se-mplinească
împlinitul
cu scuza datoriei soldaţii-şi omoară şi taţii
la schimb cu o paradă şi o medalie strălucitoare
.........................................
iar eu visez grădini suspendate şi coloşi din rhodos
într-o lume fantomă descărnat şi suspect de viaţă
caut superman pentru ultimul vis
adresaţi-vă mormântului meu fără adresă
de la izvorul oltului până-n aripa focului sacru
în caz că nu răspunde nimeni
se prea poate ca şi visul să fi trecut dincolo

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!