Când va înflori salcâmul
O să-mi scald ochii în cetini și o să îmi schimb veșmântul,
Îl îmbrac pe cel cu frunze, strânse una câte una
De sub copaci de mesteacan, rupte când trist a fost vântul,
Cusute cu ram de sălcii, după ce a stat furtuna!
Și-o s-aștept să înflorească salcâmul din colțul curții,
Răsărit cu ani în urmă din sământă solitară,
Să mă ningă cu petale cum iarna în ziua nunții,
Parfumuri din flori de gheață, la picioare se-așezară!
Când soarele și cu luna voi vedea că se îngână,
Rog Luceafarul s-aprindă, de sub fruntea-mi cu broboane,
Felinarele tăcerii, cărora le-am fost stăpână,
Lăsate să lumineze, doar în cântul de campane!
Încălțată cu pantofii, păpușii copilariei,
Voi dansa ușor, pe vârfuri, după muzica naturii,
Valsul florilor de munte și al macilor câmpiei
Unde am gustat sărutul și roua din colțul gurii.
poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre timp
- poezii despre dans
- poezii despre vânt
- poezii despre vals
- poezii despre tăcere
- poezii despre tristețe
- poezii despre sărut
- poezii despre singurătate
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.