VOM FI DOAR UMBRE...
Dacă te-ntrebi de ce nu am venit
Îți vei răspunde singur... în sfârșit...
Eu nu pornesc în viață pe un drum
Pe care tu l-ai presărat cu scrum
C-ai ars iubiri ca florile de mac
Când amăgiri de raze le desfac
Și-ai presărat cenușa peste flori
Când ele încă îți dădeau fiori
Eu ți-am deschis în inimă un cont
Dar l-am blocat sub tâmplă... fără pont...
Vom fi doar umbre care s-au iubit
Dar nu ți-am fost!... Că nu mi-ai fost sortit!...
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre iubire, poezii despre flori, poezii despre cenușă, poezii despre viață, poezii despre sfârșit, poezii despre inimă sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.