Tristețea
Tristețea a venit tiptil,
S-a așezat ca o rugină,
Umbrind și pata de lumină
Din adevărul inutil.
Tristețea m-a privit duios,
Fără să-mi ceară explicații,
De la ghișeul "informații"
Zâmbea un soare caraghios.
Tristețea-a mai rămas o zi
În visu-acela imprudent,
Un clandestin antrenament
Între-a uita și a iubi.
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tristețe, poezii despre lumină, poezii despre iubire, poezii despre informații, poezii despre adevăr, poezii despre Soare sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.