Je t'aime un peu, beaucoup, à la folie
Păsări de cuvinte roiesc tăceri
Noi nu avem nevoie decât Dor
De-a ne lăsa iubiți cu-nnobilarea
Rozei, Eternului eterni îndrăgostiți.
Păsări de cuvinte ne tac lăuntruri
Noi nu avem nevoie decât Zbor
Să ne înalțe duh, să ne uimească lut...
Nu Aici, nu Aici... pe un Dincolo.
Păsări de cuvinte se duc să viețuiască Mâine
Pe dulci secunde trădătoare
Când n-om avea în noi decât sburare
Și-albastră formă cerului vom fi.
Je t'aime un peu, beaucoup, à la folie...
Poporul meu de îngeri îngenunchea-va ție;
Mireasmă-mi umbli trunchi
Pasări de necuvinte se duc, se vin, și tac!
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre iubire
- poezii despre îngeri
- poezii despre viitor
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre trandafiri
- poezii despre timp
- poezii despre secunde
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.