Dezamăgire dreaptă

cât de curând,
din iluzii se va înşira un vânt-n talent
care va face o solitară aplicaţie
cu gândurile mele, cosmice adieri...
apoi o ploaie nervoasă cu stropi de fildeş,
va ciupi din tencuiala cuvintelor
până la o dezamăgire dreaptă.

dar o imagine e la dispoziţia fiecăruia:
un strigăt uriaş umblă retrăind,
toată tristeţea acestei lumi;
şi-n timp ce strânge
rămăşiţele plecărilor în neştire
frunzele de nimic păzite
măsoară gingăşia
ce îngreunează omul suprautopic
prin ceaţă de speranţă el lunecos destul.

eu tot fugind în eclipsele realităţii,
n-am cum să mai simt muzica încarnată
în lenjeriile trase sub serile
cu laturile de arogant roz prelungit
până-n comerţul versatil.

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!