Ultimul clopot
Clopotele-si revarsa chemarea reverb,
Registrul lor insa n-ajunge la cei
Care-n graba ridicol,
Cu trupul isi poarta razboiul acerb,
Cu mintea-si sapa ursita pierzare.
Clopotele-nca suna in adanci cataracte,
Chemandu-i pe cei ce-au amanetat fapte,
Prin monstri de gri si prin fiare-adulate,
Suvoiul se-neaca mult prea putin lent,
Cand degete-apuca ale urii bucate.
Un clopot ursuz bate sterp in amurg,
Aceia isi zic: Ia un clopot si el,
Ce si-a gresit ora si bate stingher
Dar lucrul pe care aceia nu-l stiu:
De acum inainte vor fi in tarziu.
E ultimul clopot.
poezie de Andrei Ghita (15 iunie 2007)
Adăugat de Andrei Ghita
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Andrei Ghita. [Vezi poezii despre timp, poezii despre ore, poezii despre oftalmologie sau poezii despre mâncare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.