Monolog...

... credeam c-a revenit Hristos la noi
şi popii primii merg la judecată
la dreapta judecată, de apoi
să li se dea răsplata meritată....
că Doamne tare-s hulpavi şi hapsâni
şi de păcate plini şi lăcomie
şi se-ncălzesc la tine Doamne-n sân
ca nişte şerpi la sânul României
şi au o grijă numai- bani şi bani şi bani
şi cică banii ăştia-s pentru Tine
Tu care ai creat aceşti ţărani
să ai nevoie şi de hrinca lor de pâine?!
Tu care din nimic şi nicăieri
crease-i Univers şi Veşnicie
să ai nevoie de bănuţi în cer
de lumânări şi fumuri de tămâie?!
să ai nevoie Tu de SRL-uri
ce-au îmbuibat biserica creştină
Tu, Tatăl nostru care eşti în ceruri
Tu, Vinul meu şi hrincă mea de Pâine?!
noi chip din chipul Tău, la fel şi trupul
din lut creaţi, în care-Ai pus suflare
să te slăvim mai bine poate cu Facebook-ul
decât cu-arhaică şi scumpa lumânare?!
şi simt că veacul ăsta ni l-ai dat
nu oi să fim - ca Tine creatori
de aia scot popimea la mezat
de aia n-am nevoie de păstori
mă iartă Doamne dacă-n fel şi chip
comit păcat, ba chiar mai rău, greşeală
prin afirmaţia că popii-paraziţi
s-au rătăcit în dogma lor medievală
sunt gata de pedeapsă, resemnat
ca-n ziua judecăţii de apoi
da poate Doamne nu-s eu vinovat
ci numai Tu.
De Duhul pus în noi?!

poezie de Iurie Osoianu (14 aprilie 2018)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!