Femeia
Femeia este un gest prin care Dumnezeu
a lăsat moștenire frumusețea pe pământ
fără să nemulțumească florile
și cu izbânda crezului în iubitorii de noblețe.
Ea nu se pune-n lumină ca femelă,
ci arată mai mult decât se poate vedea,
nu o sperie nicio înfrângere
puterea i se multiplică din mers.
Femeia își găsește ținta ca pasărea-n zbor
din instinct întotdeaua la timp,
devotamentul ei cast înalță dragostea
pe culmile venerației divine.
Numai cea cu virtute răspândește evlavia
și se urcă-n jilțul de regină,
restul nu-și pun infinitul în iubire
și devin sclavele rațiunii pure.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Nicolae Vălăreanu Sârbu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre zbor
- poezii despre iubire
- poezii despre femei
- poezii despre înfrângere
- poezii despre timp
- poezii despre sperieturi
- poezii despre sclavie
- poezii despre religie
- poezii despre moștenire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.