Instantanee
Confecționând din nimicuri nimică,
mai am timp să privesc cerul.
dincolo de dealuri se lărgesc hotarele...
aproape, în liniște murmură râul
în vreme ce marea spumegă undeva,
neauzită de mine,
despre soarta vapoarelor.
graba poartă fuste lungi, pantaloni închiși,
gulere înalte și vorbește răspicat,
răspunzând concret
chiar și la întrebările nepuse.
femeile își deschid culorile
lăsând la vedere locul de unde sânii
încep să plângă atât de frumos
a bucurie a veșnicie și a dragoste.
poezie de Vasile Ionac
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre fuste
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.