Secera

Miauuuuu

mi-ai decupat din suflet o seceră de argint
în fiecare noapte o spânzuri de cer
un gest reflex
în timp ce-ţi iei femeia de păr şi îi strecori mâna sub fustă
sau îi fugăreşti flămând gura
sfâşiată de ţipătul unui da

mi-s palmele bătătorite
arid râde-n ele sudoarea
ce curge până-n coate
(ascuţite)
împung cu ele disperarea

cearşaful frământat geme
revarsă arse şoapte
în limbi neînţelese

mi-ai aninat inima de-un gând insalubru
luciu metalic pe singura boltă din care sorb vinul sorţii
beau până cad sub masă
zorile spală gura zdrelită

în nopţile în care ceasul bântuie pe stradă
lângă felinarul drogat
un motan în călduri
zace spânzurat cu ghearele înfipte în coapsa nopţii

miauuuuuu

mi-auuuu
bântuit zilele
anii legau deziluzia de uşa tribunalului

mi-auuuu
prins luna în laţ dar i-au pus botniţă
şi-au deversat toate eclipsele în sângele meu

stau pe o şină de cer
a lumii durere

îmi leg şireturile
să pot să fugăresc deochiul
la sân
fundă roşie
iar cerul gurii îmi salivează
a morţii ei de soartă!

poezie de Violeta Florentina Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!