Azi am un dor...
Azi am un dor năpraznic de demult,
Dar nu vreau să mă gândesc că e de temut,
Aș vrea mult să fiu din nou copil
Undeva în timp și spațiu, departe în exil.
Acolo aș vrea să fie primăveri cu cărăbuși
Și să mă joc cu cei mai frumoși peruși,
Iar rândunelele să mă-nveselescă ca să nu fiu tristă
Și e bine să mă simt din nou ca o turistă.
Vreau s-alerg desculță prin iarbă fără sandale,
Să stau apoi pe prispă la taclale,
Să văd în jur natura colorată și o șopârlă
Și să fug în vale să fac baie-n gârlă.
poezie de Eugenia Calancea (9 martie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre încălțăminte
- poezii despre văi
- poezii despre turism
- poezii despre tristețe
- poezii despre timp
- poezii despre superlative
- poezii despre spațiu și timp
- poezii despre rândunele
- poezii despre promisiuni
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.