Căutători în dragoste pe Internet

Vreau să ne tutuim,
email-urile tale sună ciudat de precis,
foloseşti puţine cuvinte, însă la obiect,
blândeţea ta îmi dă încredere,
speranţele tale îmi dau speranţe,
nădejdile tale se vor metamorfoza!
Tu... nu eşti tu?
Îmi place îmbrăţişarea ta din ultimul răspuns.
Bizar, dar e plină de căldură,
e la locul ei,
singurătatea ta îmi umple sufletul,
nu mai sunt singur,
înconjurat de persoane care mă iubesc.
Nu mai sunt singur!
Îmi place îmbrăţişarea ta
este fictivă, ireal de plină
îmi umple inima, vorbele tale îmi arată o altă faţetă!
Dară tu, nu eşti tu.
Căutăm speranţe neîncetat... te-am găsit?
Te-am găsit virtual într-un moment vital?
N-ai încredere? N-ai certitudini încă?
Momentul în care vei răbufni e aproape!
Ai încredere, ai speranţe, fii veselă,
fii binevoitoare, fii generoasă!
Eşti credincioasă, eşti cum te-am visat.
Nu te mint,
scrie-mi mai mult, am nevoie!
Tu încă nu eşti tu!
Eşti sinceră? Eşti departe? Cu atât mai bine!
Suferi? Poate vei suferi mai puţin!
Întreabă-mă orice nu te ascunde!
Te tăinuieşti în expresii, plângi?
Nu plânge! Visează, ştiu că eşti frumoasă!
Mi-a şoptit un înger.
Dar tu... eşti tu?
E uşor să păcăleşti pe Internet -
un nume, o fotografie, o adresă,
mai multe nume, mai multe fotografii, mai multe adrese
nu are rost să mă minţi;
vorbele tale tăinuiesc o persoană inteligentă,
măcinătă de frică.
Dacă eu nu sunt eu... iară tu nu eşti tu?
M-am jucat o clipă... eşti singura care mi-ai răspuns.
Nu vreau să mai caut!
Port un nume simplu!
Sunt obosit... sunt bătrân şi tânăr... sunt flancat de iubiri.
Avem Giga biţi nenumăraţi, milioane de nano
şi mai multe miliarde de pico!
Ţi-e teamă de pustietate?
Şi mie, dar împreună vom surprinde înterg universul!
Îmi lipseşte îmbrăţişarea ta de la ora 4,
am devenit dependent de tine!
Voi pândi să se aprindă plicul! Oare îmi vei răspunde?
TU... EU!

poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!