Criptică
Ieri am visat oglinzi prăfuite,
livezi în crepuscul
alaltăieri m-am trezit
nămeți înfloreau, datini de veacuri
azi am alergat șovăind spre soare
omătul topit curgea în suspine
negarea din noi exista în tine
realitate oarbă plină de mânie
s-a consumat lamentabil.
Suspinele de-aseară oferite oricum
chemate în grabă n-au sfârșit bine
eclipsa de afară... răceala din mine,
iubirea din tine odat-au ieșit la iveală,
și-am zărit tremurând norii, fiorii de-o clipă
din dragostea mea alergând zbuciumată.
Izvoarele au izbucnit îndrăznețe,
omul s-a răzvrătit, lașii au fugit
și totuși am ratat deplorabil,
dar necinstea a triumfat
și dovad-au ascuns-o!
Sar în șaretă oferind tot ce am
cuprins de coșmaruri.
Nu mai e nimeni,
elanul meu moare
răsăritul e rece... rezecție!
poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zăpadă
- poezii despre iubire
- poezii despre visare
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
- poezii despre sfârșit
- poezii despre realitate
- poezii despre prezent
- poezii despre nori
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.