Privește cerul
privește cerul! scriem îndemnul
cu litere mari pe ziduri, panouri.
mult prea grăbiți ne spunem,
este o zi și mâine.
privind spectacolul nopții,
înțeleg, sunt infimă particulă
într-un spațiu nemărginit.
același infinit se regăsește
în mine, ocupat adesea de marele Eu.
dacă nu mă despart de mine, cea lipsită
de compasiune, cea indiferentă, atunci
mă voi despărți de Iubire. alegerea
mă deconecteză sau nu
de la sursa divină.
a fost Eclipsă totală de Lună.
aproape toți am privit spre cer.
marea a răspuns prin valuri fascinante,
semn că fiecărui fenomen cosmic
un altul îi răspunde.
Lumina este,
chiar dacă nu o vedem
întotdeauna.
poezie de Rodica Dascălu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Rodica Dascălu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre viitor
- poezii despre timp
- poezii despre particule
- poezii despre noapte
- poezii despre iubire
- poezii despre infinit
- poezii despre indiferență
- poezii despre eclipsă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.