Poluare
Poluare în suflet și-n aerul respirat,
E mult fum, cuvinte greu de digerat,
Prea mult zgomot și decibeli pe metrul pătrat.
Sufletul se află într-o stare de exploatare,
Înecat în noroi și toxicitate,
Se afundă tot mai mult
și... moare.
Ar trebui să punem filtru pe suflet,
Să cearnă nisipul ce s-a așternut
De la ultima luptă
Dintre rațiune și inimă.
Îl otrăvim cu cuvinte,
Apoi ne întrebăm de ce nu mai simte.
Asfixiat,
într-o permanentă stare de regenerare,
Mulți privesc,
El se sufocă de atâta nepăsare.
Respiră o atmosferă încărcată,
Vorbe ce se-mbibă în suflet,
Ca o pată de cerneală.
Ea, macăr poate fi absorbită,
Pe când, cuvântul instigă
La ură si frică.
Imobilizat de fumul ce devine lanț,
Distrugerea e lentă,
Urmele rămân, încă mai poate fi salvat,
E ca și cum ai pune pansament
Pe o rană, ce nu s-a vindecat.
poezie de Diana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre suflet
- poezii despre fum
- poezii despre cuvinte
- poezii despre salvare
- poezii despre poluare
- poezii despre nisip
- poezii despre moarte
- poezii despre metrologie
- poezii despre lungime
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.