Izvoare verzi
îmi apăreai într-un nor,
aveai ochii duși
și trup de dragon alb,
trecător,
îmi apărea chipul tău și în tresărirea
raiului de april,
într-un timid,
neînroșit amurg,
cu flori de zarzăre răsărind
ca mieii într-o livadă
de sfinți,
te auzeam în piatra unor fântâni
clipocind,
cum mă chemai în adâncuri reci
de izvoare
verzi și neîncepute.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zarzări
- poezii despre verde
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre oi
- poezii despre ochi
- poezii despre flori
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.