Dulce Primăvară
Cu zâmbet de ștrengăriță
Primăvara, fată mare,
Și-a prins cu a ei candoare
Fluturi galbeni... în cosiță!
Printre puf de păpădie,
Aleargă pe câmp desculță,
Scuturând flori din trăistuță
Pe năframă și pe ie.
La brâu și-a pus busuioc,
Brebenei și canapăr,
Albe flori, dalbe de măr,
Iarbă crudă, siminoc.
Buze roșii, dulci de fragă,
Iar cercei, cireșe coapte.
Miere de tei a ei șoapte
Doamne, cât îmi e de dragă!
Zbate genele sfioasă
Unduindu-se din șolduri
Dulci-s, zău, a ei săruturi;
Primăvara-i... drăgăstoasă!
Ce farmec...
Coastea de-i-mpăienjenită
Se anunță timp frumos,
Zare-albastră-i descrețită
Dangătu-i melodios.
Fug desculț prin iarba verde
Din răsputeri chiuind
Sunetul, pe văi se pierde
Ecoul doar răspunzând;
Un vânticel cald adie
Întorcând fumul pe horn
Plânge-n zori vița de vie,
Crapă mugurii la corn...
Și în tril de turturele
Zburdă mieii pe imaș,
Mireasma de gălbenele
Îmbată un fluturaș.
Colina îi viorie
Cu brânduși de primăvară
Ce farmec, ce armonie
Plutește-n amurg de seară!
poezie de Cornelia Neaga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre primăvară
- poezii despre fluturi
- poezii despre alb
- poezii despre zâmbet
- poezii despre văi
- poezii despre viticultură
- poezii despre virginitate
- poezii despre verde
- poezii despre timp
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.