Cât de scupă ţi-e Fiinţa

Când pe braţele iubirii
Tu Isuse ne zideşti
Ca un rod al mântuirii
Ca pe palme ne primeşti

Ne umpli de bucurie
Şi Tu masa ne-o întinzi
Doamne parcă-n veşnicie
Şi în braţe ne cuprinzi

Cât de scumpă ţi-e Fiinţa
O Isuse Domnul meu
Când ne umpli de credinţa
Ta de Veşnic Dumnezeu

Numai Tu pe veci ne dai
Şi lumina şi cântarea
Să păşim cu Tine-n Rai
Trăind Doamne îndurarea

Legăturile iubirii
Tu Isuse ni le-ai dat
Un rod sfânt al mântuirii
S-avem sufletul curat

Ochii Tăi azi de lumină
Ca o flacără de foc
Vor pe braţe să ne ţină
În lume să n-avem loc

Ci doar în neprihănire
Zi de zi să ne zidim
Toţi străpunşi de-a Ta iubire
Pururea să te iubim

Ba să ardem pentru Tine
În iubirea Ta aprinşi
Împlinind cum se cuvine
Ce voieşti — să fim admişi

Sus în cerurile sfinte
Şi la pomul sfânt al Vieţii
În a Tale-nvăţăminte
Ca şi roua dimineţii

Tu să ne fii Isus soare
Şi menire şi destin
S-avem parte de salvare
Şi ajutorul Tău din plin

Să ne umpli doar de Tine
Şi de tot ce Isus vrei
Până-n viaţa care vine
Să fim toţi Isus ai Tăi

Să-ţi cântăm atunci cântarea
Veşnic noi să te slăvim
Căci ne oferi Domne-ndurarea
Pururi Ţie să-ţi slujim

poezie de Ioan Daniel Bălan (28 februarie 2019, Mănăştur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Votează! | Copiază!